Unlock your potential
RecallHealing
TRANSGENERAȚIONALUL — Descoperă legăturile nevăzute dintre viața ta și istoria familiei tale.
„Tot ceea ce nu ajunge la nivelul conștiinței, se întoarce sub formă de destin.”
Carl-Gustav Jung
Modul Vindecare Transgenerațională
Un spațiu sigur pentru a desface nodurile invizibile ale arborelui tău genealogic.
REZUMAT
La ce să te aștepți
1. Introducere: Cum funcționează mintea și corpul în fața conflictului
2. Cum se transformă un conflict psihologic într-un conflict biologic
3. Credințele noastre și impactul lor
4. Modul de funcționare al creierului automat
5. Programul / Proiectul – perioada intrauterină
6. Transgeneraționalul: memoria ancestrală
7. Somatizare și disociere ca mecanism de protecție
8. Aplicare practică: Linia vieții (cu evenimente marcante), Atomul social, Genograma (3 generații: nașteri, decese, căsătorii, profesii), Genosociograma (extinsă pe 5-7 generații, contexte istorice, războaie etc.), Analiza viselor - Jurnal de vise, Exerciții de verbalizare, simbolizare și încheiere a ciclurilor.
Creierul nostru funcționează ca un computer: primește informații de la simțuri, le colectează, le compară și le reorganizează continuu.
Gândul are rolul de a consolida percepția, dublând capacitatea simțurilor. În același timp, el globalizează, sintetizează și proiectează – ne permite să ne vedem în orice punct al timpului, să planificăm, să prevedem.
Aceasta este puterea noastră, dar și slăbiciunea noastră, pentru că ne poate ține captivi în scenarii mentale, în frici sau anticipări.
Creierul automat – ce este?
Creierul este împărțit în trei mari părți, conform modelului triunic al lui Paul MacLean:
Creierul reptilian – acționează automat și instinctiv. Răspunde la pericol prin mecanismele: luptă, fugi sau îngheață. Este activat în fața oricărei amenințări, reale sau percepute.
Creierul limbic – este sediul emoțiilor și atașamentului.
Neocortexul – este partea rațională, responsabilă cu analiza, logica și planificarea.
Însă, în situații de stres intens, neocortexul este inhibat, iar creierul reptilian preia controlul și declanșează reacții automate.
Cum funcționează automatismul?
Creierul reptilian nu înțelege limbajul vorbit – ci doar limbajul senzațiilor și al simțurilor.
Scanează constant mediul pentru semnale de pericol și răspunde imediat.
Tot ceea ce a fost trăit în trecut, inclusiv în perioada intrauterină sau transmis transgenerațional, este stocat ca memorie corporală.
Exemplu: Un copil crescut într-un mediu agresiv va asocia țipătul cu pericol. La maturitate, va reacționa involuntar (anxietate, încordare, retragere) la același stimul, chiar dacă nu este în pericol real.
Reacția biologică = Supraviețuire
Creierul reptilian nu raționează. El execută programe biologice de adaptare în fața unui pericol perceput.
Dacă trăim pierderea teritoriului, corpul poate reacționa printr-un simptom la nivelul vezicii urinare.
Dacă nu putem „digera” o situație, putem dezvolta un simptom digestiv, cum ar fi ulcerul.
Automatism și boală
Orice emoție intensă, trăită în singurătate, fără soluție, este stocată ca un conflict nerezolvat. În aceste cazuri, corpul declanșează un program biologic automat pentru a susține supraviețuirea. Acest program este ceea ce medicina clasică numește „boală”.
Ca și cum = Este
Pentru creierul nostru, „ca și cum” este perceput ca „real”.
El nu face diferența între o experiență trăită și una imaginară în momentul unui șoc emoțional.
Ce tipuri de informații stochează creierul?
Tot ce am trăit de-a lungul vieții (conștient sau inconștient).
Proiectul de viață / programul de concepere (inclusiv viața intrauterină).
Trăirile strămoșilor noștri – părinți, bunici, străbunici – care au fost transmise transgenerațional.
Vom explora:
Cum reacționează creierul la conflicte emoționale nerezolvate
Diferența între conflict real și conflict perceput
De ce repetăm tipare – ca urmare a loialității inconștiente sau a mecanismelor automate de supraviețuire
Cum putem accesa și dezactiva aceste programe prin somatizare, vise, introspecție, psihodramă